- Orice construcţie, indiferent de tip, trebuie să asigure transmiterea în condiţii de siguranţă a încărcărilor de orice natură (permanente, utile, climatice etc.) terenului, prin intermediul fundaţiilor, fără tasări sau alte deplasări/deformaţii care ar putea pune în pericol stabilitatea clădirii, sau ar genera avarii ale acesteia, sau ale unei părţi ori ale unor elementede construcţie.
- Fundaţiile trebuie de asemenea să fie coborâte sub nivelul de îngheţ (mai ales în terenurile calcaroase), respectiv sub nivelul straturilor tasabile şi trebuie să fie rezistente laacţiunea distructivă a sulfaţilor sau a altor substanţe agresive din sol.
- Se consideră teren de fundare acea parte din sol la a cărei adâncime se resimte influenţa încărcărilor transmise de construcţie.
- Este absolut necesar să se cunoască caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, capacitatea lui de a se deforma şi, ca urmare, de a se tasa, pentru a alege tipul de fundaţie cel mai potrivit pentru o structură dată.
- Caracteristicile complexe şi neomogenitatea structurii solului fac din proiectarea fundaţiilor, o sarcină destul de dificilă .